The snow must go on

Da, frate, a nins! O zi intreaga, ba cu fulgi cat ochiu de velociraptor, ba cu ploaie, ba cu gheata, ce sa mai, s-a pus cat sa incurce toata circulatia. Credeati ca numai autoritatile romane sunt surprinse de zapezi? Ei bine, da! Astia nu au fost surprinsi. De fapt, nu ma hotarasc daca nu au fost surprinsi si sunt extrem de zelosi sau au fost cu adevarat surprinsi si s-au panicat, ori au fost atat de extrem de surprinsi incat au innebunit. Pai sa va zic de ce: imediat cum a inceput sa dea cu zapada, au aparut pe strada utilaje de dezapezire care inceput sa danseze perinita in tromba in jurul cladirilor. Da', in tromba! Imi zaganeau geamurile. Au facut vreo 5 ture  si apoi au disparut. De tot. Ori s-au rasturnat, ori au renuntat, nu stiu ce sa zic.
Va zic sincer, nu stiu care-a fost ideea cu hora transformerilor, cert e ca a doua zi strada arata ca o artera din Ferentari mutata in Siberia si avandu-l ca primar tot pe Vanghelie.
Am inotat pana la spital, am ajuns. Liniste si pace. Pe la 2 a inceput sa toarne cu tantici avand upgrade la diverse oase. Femur stang 2.0. Glezna dreapta Weber B2.7.
"Ce-ati facut doamna? Pai mi-a zis vecinul ca e alunecus afara si am iesit sa vad." Mai sa fie! Si era, cucoana?
Apoi am extras o scobitoare de vreo 5 cm din calcaiul unei mamici ai caror copii gasisera tubuletul cu scobitori se se apucasera sa faca arici din covor. Numai ca pe ea n-au informat-o. A venit foarte nedumerita, ca o doare, a calcat in ceva, a scos o scobitoare de acolo, dar tot o mai doare. Si eu naiva chiar am crezut-o ca a scos ceva de acolo. M-am luptat vreo 10 minute pana am scos "aschia"ramasa. Era juma de scobitoare, nu exagerez. Sa-i fi vazut fata ei! Epic!

Vorbind cu unii dintre voi am realizat ca nu prea s-a prins lumea la caricatura mea de data trecuta. Asa ca dati-mi voie sa va explic. Am intrat la artroscopii cu 3 medici diferiti. Nici unul dintre ei nu-si tragea pedala de la shaver langa picior. Nu stiu daca toti ortopezii fac asa, dar am observat la cei pe care i-am vazut eu ca au tendinta sa se cracaneze in cele mai imposibile pozitii sa apese pe pedala decat sa traga pedala langa ei. Probabil din cauza ca le e frica sa nu calce accidental pe ea in cele mai proaste momente. Cum face asistentul :D.

Oricum, am mai scrijelit una pentru azi.

Cum am sarbatorit

Apocalipsa, shpshpe ani de la Revolutie, Craciunul, Revelionul, jshpe aniversari, un concediu, x+y garzi, o noapte intr-un aeroport, victoria incinerarii asupra implantarii in glie, divortul divei supreme, etc. Ce sa mai, ar fi multe de povestit.

Ca sa fiu sincera, s-au petrecut atat de multe intr-un timp atat de scurt incat nu-mi mai amintesc mare lucru.
De Apocalipsa nu mai stiu ce-am facut, dar cred ca n-am murit pentru ca a fost inainte de Craciun si de Craciun imi amintesc foarte bine.
Pe scurt, am zburat spre meleagurile natale unde fug cratitile cu sarmale in coada, soriciul nu este doar o piele dezgustatoare de animal si salata boeuf a fost inventata.

Am petrecut o noapte in aeroport la Viena, numai ca sa fiu uitata in aeroport la Bucuresti de prietena mea cea mai buna care a incurcat zilele si avea si telefonul inchis. A urmat apoi o recuperare ca-n filme,o cursa nebuneasca prin Bucuresti intr-un trafic cum nici nu mai visam de ceva vreme,  revederea fulger cu diversi prieteni de care imi era dor, dat cadouri, mers la film. La "Hobbitul". Da, chiar e in 3 parti, si, da, fiecare are 3 ore. Eu una nu m-am plictisit, dar, pe de alta parte, eu am vazut "Stapanul inelelelor"-varianta extinsa- de vreo treij de ori, deci nu va luati dupa mine.

Eh, si-am ajuns acasa.
Mancare, parinti &co, sanius, brad cu frunze cu doua dungi albastre pe dos, leneveala, ce sa mai, tot tacamul.
Apoi inapoi in taramul fagaduintei ca de Revelion fusai de garda. N-am inchis un ochi.
Ce mi s-a parut interesant este ca nu a venit nimic din ce m-as fi asteptat. Nu tu petarde explodate in ochi, nu tu betivi cazuti in cap (ba da, unul, dar a scos parleala pentru toti ceilalti). Tot felul de accidente, fara legatura (in capul meu, cel putin) cu Revelionul.

Poza oficiala de Revelion:

 In fine, a trecut si nebunia cu sarbatorile, sa ne intoarcem la ale noastre.
Azi, la o artroscopie m-a lovit inspiratia. Nu-s vreun geniu la desenat dar zic sa mai fac un experiment cu blogul asta. Ce ziceti de niste caricaturi medicale?

Probabil ca nu voi mai avea rabdare sa o fac si pe a doua, asa ca puteti lovi la rinichi.