Acu' vreo 3 luni mi-am luat Samsung Galaxy Note. Nu stiu pe ce criterii l-am ales, pur si simplu voiam un telefon cu ecran mare.
Telefonul e foarte fain, face o gramada de chestii destepte; face niste poze si niste filmari bunicele, chiar excelente avand in vedere ca e un telefon; m-a orientat cu gipiesul cand ma ratacisem, citesc pe el fara sa trebuiasca sa dau cu stergatoarele pe cornee dupa, nu trebuie sa-mi bag degetul in ascutitoare ca sa pot scrie semeseuri, ce sa mai, telefonul isi merita notele primite de la utilizatori.
Bine, problema la Samsung e Kies. Eu una nu am reusit, dupa 4 zile pierdute cu incercari, tutoriale pe youtube si mailuri pe toate tonurile posibile la serviciul clienti, sa imi conectez noua achizitie la Kies. Situatie valabila pana in ziua de azi.
Fac o paranteza: O sa va povestesc ce-am patit cu serviciul clienti de la Samsung. Patanie foarte relevanta pentru felul in care reactioneaza nemtii in diverse situatii.
Ziceam eu ca m-am apucat sa instalez Kies. Asta e echivalentul lui iTunes, dar pentru Samsung. Ei bine, daca va imaginati ca se intampla ca la iTunes (bagi telefonul si apare automat un carnat de aplicatii si chestii), va inselati. Trebuie intai sa setezi niste multe chestii in telefon, sa instalezi un fel de driver, sa dezactivezi apoi alte setari, sa restartezi telefonul, sa instalezi Kies, sa-l dezinstalezi, sa intri pe site, sa cauti varianta pentru telefonul tau, sa o instalezi, si sa mai faci alti pasi complicati care ma eludeaza (ca daca nu ma eludau acum aveam Kies functional).
Dupa ce m-am luptat eu ca Don Quixote cu tutoriale si saitul oficial, dau mail la serviciul clienti. In engleza, ca era siteul in engleza. Ala care-mi raspunde nu ma intreaba decat de unde sunt. Probabil vazuse pe undeva ca nu-s din GBR. Ii zic, imi raspunde sec sa iau legatura cu colegii din De. Intru io pe sait, dau mail. Am uitat sa va zic, nu exista mail, e un formular complicat, cu nume, adresa, greutatea pisicii, numele strabunicii din partea varului de-al doilea, bifat modelul telefonului (din o suta de jilioane de modele), etc. In orice caz, dura vreo 10 minute sa ajung sa scriu in formular.
Primesc raspuns dupa vreo 2 zile, in germana, sa mai zic odata ce s-a intamplat ca nu-i apare ticketul de la coleg. Scriu cu rabdare inca odata, in engleza (chiar nu aveam chef sa ma apuc sa caut echivalentul in germana al tuturor termenilor), si-i spun ca nu vorbesc germana. Imi raspunde altul, dupa alte 2 zile, in cea mai aproximativa engleza posibila, cu greu am inteles ce vrea sa zica, ca sa-i mai zic odata ce problema am ca a primit cererea de la colega dar nu stie care-i problema.
Ma apuc cu rabdare si mai scriu odata. Peste 2 zile primesc raspuns de la alta, in GERMANA, ca ar trebui sa incerc aia si aia. Ii raspund (de fiecare data a trebuit sa utilizez formularul cu numele hamsterului si greutatea lui Bucifal, despre care povesteam, pentru ca primeam mail numai de la un noreply de-ala). Ii explic in ENGLEZA si in GERMANA ca am incercat tot ce mi-a scris acolo, si ca o rog frumos sa imi raspunda in engleza. Primesc raspuns dupa 2 zile, in GERMANA, cum ca mi-ar fi atasat un fisier cu toti pasii pe care ar trebui sa-i urmez. Nu era niciun fisier atasat. Ii raspund (din nou tot circul cu formularul de pe sait) si-i scriu in engleza si in germana ca nu e niciun fisier atasat si ca o rog (din nou) sa imi trimita mailurile in engleza.
Primesc peste alte 2 zile un mail sec (gol) cu un atasament kilometric. Ce credeti ca era in atasament? Manualul de utilizare al Samsung Glaxy Note, exact asa cum e pe site, linkat cu un icon cat capul de velociraptor. Varianta in GERMANA. Exact. Mie mi s-a parut o faza de roman de Kafka. I-am raspuns in cea mai ironica germana de care sunt in stare, si cred ca va inchipuiti ce-a fost la gura mea. Oricum, asta a pus capac rabdarii mele. Trimit plangere la Samsung. Le pun toata povestea (cu printscrinuri, ca ma invatasem minte si printam ecranul inainte sa dau send la kktul de formular). Primesc instant raspuns, in engleza, ca de fapt trebuia sa ma contacteze cei de la Kies, ca deja au vorbit ei acum cu ei si ma vor contacta a doua zi. M-au contactat, eu eram de garda. Etc. In fine, ati prins ideea....
Revin la Samsung Galaxy Note. Eram eu cu doi preteni buni la o bere, si scot telefonul nush ce sa fac. Ba mankavash, parca vazuse olmecu' un strutz. Muooaaamaaa! Ce-i caramida aia? E pe lampi? Prinde si bulgarii? Pe unde ies aburii?
Eu zic ca invidia scoate ce-i mai rau din oameni.
Zau!
Povestiri din viaţa unui medic emigrant în Germania. De la început, până când oi avea putere/nervi/rabdare să scriu. Principala modalitate literară: autoironia. A se citi ca atare.
miercuri, 27 iunie 2012
duminică, 24 iunie 2012
19 lucruri
Parca nici n-am plecat vreodata. Am iesit din aeroport de la Otopeni pe 16 iunie ora zece seara, si mirosul de asfalt incins mi s-a parut un fel de miros de placinta cu branza si stafide: acasa!
Dar!
Am constatat ca senzatia mea ca nu am plecat niciodata e complet falsa. Desi n-am mai fost de doar 6 luni in tara, am descoperit cu surprindere ca trebuie sa reinvat unele lucruri. Si ca ma surprind altele care inainte nu m-au izbit niciodata in parbrizul constiintei.
Asadar, o sa fac o scurta lista. Mai precis doua liste.
Lista A) Lucruri pe care a trebuit sa le reinvat:
1. Sa conduc. Dupa aproape un an in care am redescoperit mersul pe jos, am reaflat ca scaunul soferului nu e in centrul vehiculului, atunci cand suportul pentru maini e un volan. Chestie care devine al dracului de enervanta cand tre' sa dai cu spatele.
2. Cum sa te pozitionezi fata de o turma de maidanezi furiosi pentru a nu fi hartanit in fata propriei locuinte. Pe-asta nu o stiam foarte bine inainte. Anul trecut inainte sa plec am fost compostata de ambele gladiole in aceeasi sedinta, de acelasi set de capsatoare, chiar in fata blocului. Acum mi-a iesit, am scapat doar cu coloana sonora.
3. Cum sa faci pipi din picioare. Uitasem ca in Romania toate scaunele de toaleta de la femei sunt decorate cu niste chestii care te imbie sa te faci investigator CSI, adica cu stampila talpilor utilizatoarei anterioare. Pe mine ma fac mereu sa ma intreb:"oare cate chile avea?", "erau adidasi sau tenesi?" etc. Nu am reusit niciodata sa inteleg de ce se suie femeile din Romania cu picioarele pe toaleta.
In primul rand ca e o pozitie al dracului de incomoda.
In al doilea rand nu vezi nimic, tre' sa te ghidezi dupa sonar: tzrrrrrrrrrrrrr...shhhhhhhhhhhhhhhhhh a-ha! Am dat de apa! tzrrr...ah, nu, nu! shhhhhh....aaaasa. trrrrrrrrrrrrrr...mortimasiiiii! pantofii de la Zara! shhhhhhhhhhhh....sprrrrrrrrr.... *@#$%*#&*#, eeeeeeeeewwwwww!
In al treilea rand e aproape imposibil sa nu iti aplici un tratament extrem de umilitor propriilor bocanci/papuci/sosoni. Ca sa nu mai zic ca riscul de a aluneca inauntru e considerabil mai mare decat acela de a lua vreo boala de pe scaunul tronului.
4. Cum sa parchezi lateral pe un spatiu mai lung cu doar 30 de cm decat vehiculul pe care il conduci.
5. Cum sa trancanesti cu functionarii publici.
6. Cum sa supravietuiesti la temperaturi mai mari de 28 de grade.
Lista B) Lucruri de care mi-am reamintit:
7. Ca soarele ar trebui sa fie rosu si mai mare decat o unghie cand apune. Mult mai mare.
8. Cum arata o pisica.
9. Cum fac berzele cand vorbesc cu puii lor.
10. Cum arata o caruta nesemnalizata noaptea, vazuta din perspectiva unui sofer.
11. Ca a uita sa cumperi paine sau apa, nu inseamna condamnarea la o moarte sigura, lenta si dureroasa. Exista non-stop.
12. Cum arata ciupiturile de tantari.
13. Cum miroase marea.
14. Ca nu exista omul negru care papa toti descreieratii care se plimba bezmetici pe strada dupa ora 9 seara. Si, in plus, ca nu exista nicio regula privind spatiul pe unde ar trebui sa se plimbe oamenii dupa lasarea intunericului. Mijlocul strazii sau bicicleta fara niciun fel de semnalizare sunt niste variante foarteviabile bune.
15. Ca semafoarele sunt un mijloc de castigare a existentei. Iti trebuie doar un copil de cateva luni si o privire disperata in dotare.
16. Ca scaldatul cainelui propriu in acelasi spatiu cu niste straini veniti in vacanta, precum si permisul patrupedului sa-si scuture blana pe pielea unor persoane in costum de baie este ceva absolut decent si normal. Toti iubim cainii si putem tolera fara probleme balele, parul si mirosul de caine ud pe propria piele, nu-i asa?
17. Ca aruncatul deseurilor la gunoi poate fi si un lucru care nu necesita programare, agenda, filtrare si sortare, formular in trei exemplare autocopiante in trei culori diferite si stampila primarului
18. Ca exista oameni cu care poti vorbi orice fara sa-ti auzi peste 20 de minute vorbele rastalmacite in cel mai cumplit mod posibil. Eventual de la sef.
19. Ca nicaieri nu-i mai bine ca acasa. Iar acasa e unde gateste mama.
Dar!
Am constatat ca senzatia mea ca nu am plecat niciodata e complet falsa. Desi n-am mai fost de doar 6 luni in tara, am descoperit cu surprindere ca trebuie sa reinvat unele lucruri. Si ca ma surprind altele care inainte nu m-au izbit niciodata in parbrizul constiintei.
Asadar, o sa fac o scurta lista. Mai precis doua liste.
Lista A) Lucruri pe care a trebuit sa le reinvat:
1. Sa conduc. Dupa aproape un an in care am redescoperit mersul pe jos, am reaflat ca scaunul soferului nu e in centrul vehiculului, atunci cand suportul pentru maini e un volan. Chestie care devine al dracului de enervanta cand tre' sa dai cu spatele.
2. Cum sa te pozitionezi fata de o turma de maidanezi furiosi pentru a nu fi hartanit in fata propriei locuinte. Pe-asta nu o stiam foarte bine inainte. Anul trecut inainte sa plec am fost compostata de ambele gladiole in aceeasi sedinta, de acelasi set de capsatoare, chiar in fata blocului. Acum mi-a iesit, am scapat doar cu coloana sonora.
3. Cum sa faci pipi din picioare. Uitasem ca in Romania toate scaunele de toaleta de la femei sunt decorate cu niste chestii care te imbie sa te faci investigator CSI, adica cu stampila talpilor utilizatoarei anterioare. Pe mine ma fac mereu sa ma intreb:"oare cate chile avea?", "erau adidasi sau tenesi?" etc. Nu am reusit niciodata sa inteleg de ce se suie femeile din Romania cu picioarele pe toaleta.
In primul rand ca e o pozitie al dracului de incomoda.
In al doilea rand nu vezi nimic, tre' sa te ghidezi dupa sonar: tzrrrrrrrrrrrrr...shhhhhhhhhhhhhhhhhh a-ha! Am dat de apa! tzrrr...ah, nu, nu! shhhhhh....aaaasa. trrrrrrrrrrrrrr...mortimasiiiii! pantofii de la Zara! shhhhhhhhhhhh....sprrrrrrrrr.... *@#$%*#&*#, eeeeeeeeewwwwww!
In al treilea rand e aproape imposibil sa nu iti aplici un tratament extrem de umilitor propriilor bocanci/papuci/sosoni. Ca sa nu mai zic ca riscul de a aluneca inauntru e considerabil mai mare decat acela de a lua vreo boala de pe scaunul tronului.
4. Cum sa parchezi lateral pe un spatiu mai lung cu doar 30 de cm decat vehiculul pe care il conduci.
5. Cum sa trancanesti cu functionarii publici.
6. Cum sa supravietuiesti la temperaturi mai mari de 28 de grade.
Lista B) Lucruri de care mi-am reamintit:
7. Ca soarele ar trebui sa fie rosu si mai mare decat o unghie cand apune. Mult mai mare.
8. Cum arata o pisica.
9. Cum fac berzele cand vorbesc cu puii lor.
10. Cum arata o caruta nesemnalizata noaptea, vazuta din perspectiva unui sofer.
11. Ca a uita sa cumperi paine sau apa, nu inseamna condamnarea la o moarte sigura, lenta si dureroasa. Exista non-stop.
12. Cum arata ciupiturile de tantari.
13. Cum miroase marea.
14. Ca nu exista omul negru care papa toti descreieratii care se plimba bezmetici pe strada dupa ora 9 seara. Si, in plus, ca nu exista nicio regula privind spatiul pe unde ar trebui sa se plimbe oamenii dupa lasarea intunericului. Mijlocul strazii sau bicicleta fara niciun fel de semnalizare sunt niste variante foarte
15. Ca semafoarele sunt un mijloc de castigare a existentei. Iti trebuie doar un copil de cateva luni si o privire disperata in dotare.
16. Ca scaldatul cainelui propriu in acelasi spatiu cu niste straini veniti in vacanta, precum si permisul patrupedului sa-si scuture blana pe pielea unor persoane in costum de baie este ceva absolut decent si normal. Toti iubim cainii si putem tolera fara probleme balele, parul si mirosul de caine ud pe propria piele, nu-i asa?
17. Ca aruncatul deseurilor la gunoi poate fi si un lucru care nu necesita programare, agenda, filtrare si sortare, formular in trei exemplare autocopiante in trei culori diferite si stampila primarului
18. Ca exista oameni cu care poti vorbi orice fara sa-ti auzi peste 20 de minute vorbele rastalmacite in cel mai cumplit mod posibil. Eventual de la sef.
19. Ca nicaieri nu-i mai bine ca acasa. Iar acasa e unde gateste mama.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)