Sau, hai, de siguranţă, să scriu două vorbe.
E un joc pe mobil bazat pe un joc mai vechi. doar că acum, mulţumită tehnologiei din zilele de azi, trebuie să ieşi din casă ca să joci. Pe scurt, e vorba de un fel de univers paralel populat cu monştrişori mici, pe care trebuie să îi prinzi aruncând cu o bilă jumate albă jumate roşie. Apoi îi domesticeşti şi îi pui să se bată în nişte arene numite Gym. Un fel de lupte cu cocoşi dar mai draguţe, pentru că pokemonii ăştia sunt foarte simpatici.
Deoarece eu mă mai ocup cu joggingul din când în când, şi deoarece sunt o fiinţă curioasă, mi-am instalat aplicaţia.
Mi-am imaginat că probabil o să fiu penibilă o vreme pe malul Moselului printre ţânci de 10-15 ani, şi o să mă plictisesc repede să mă opresc din alergat ca să dau cu pokemingea după pokemon.
Ei bine, nu!
Aplicaţia e chiar foarte mişto. Pokestopurile, locurile de unde iei mingi, ouă, poţiuni, chestii, sunt monumente sau puncte binecunoscute în oraş. Eu locuind în cel mai vechi oraş al Germaniei, găsesc foarte fain că un joc mă pune să caut locurile cu semnificaţie, mai ales că fiecare pokestop e şi sumar descris.De exemplu Podul Roman, construit de (doh!) romani, site UNESCO. Sau vechile vămi comerciale de pe malul Moselului. Sau vechea Cruce Romana cu un tip pe ea, descrisă "Kreuz Kerl" (tipul de pe cruce- sunt aproape sigură că tipul are un nume). Sau barul de strip-tease de vizavi, descris scurt "Girls Girls Girls". Kinky!
Ceea ce e iar foarte interesant e că un Gym din cele 3 din cartier e la mine pe budă. Adică e pe stradă fix la intrarea pe scara mea, dar când stau pe budă sunt fix în mijlocul Gymului. Doar când şed. Strict în locul unde e buda. La chiuvetă, în duş sau dacă mă ridic sunt brusc "prea departe ca să intru în gym".
Am aplicaţia doar de 6 zile, sunt deja nivelul 8, am 2 Squirtle şi un Pikachu şi am bătut deja măr echipa Valor singurică de 3 ori (eu sunt Mystic). Prevăd o operaţie de hemoroizi în viitorul apropiat.
 |
| Nu pe budă |
 |
| Pe budă |
Vă ziceam mai sus că mi-am imaginat că o să fiu singurul adult penibil aruncând cu pokemingi pe stradă. Ei bine, nu. Azi pe la 7 m-am dus să duc gunoiul, şi, deoarece era un Pidgeotto în zonă, zic, hai să iau şi telefonul că poate îl prind.
Mă, frate! M-am speriat. Cum am ieşit în stradă mai să mă tăvălească o doamnă respectabilă la vreo 35 de ani, cu o geantă galbenă de birou atârnată de braţ care izbea isteric ecranul telefonului. În urma ei adulmecând cu telefoanele ridicate şi atârnate de acumulatoare doi băietani la vreo 20-22 de ani. Nu m-am simţit deloc penibil când am tresărit "ha! deci chiar e un Pidgeotto" (chiar era, l-am prins). Arunc repede gunoiul în tomberon, când văd fulgere şi tunete în Gym. Ies de la tomberon, 4 adulţi (25-60 de ani) ciocăneau isteric în ecranele telefoanelor. "Gewonnen!" ("am învins"). O clipă mi-a stat inima, era Gymul meu, păzit de "I'm fabulous". Mă uit la ecran cu frică. Ridic mai sus, mă uit mai bine. Ha! Fraierii! Pf! Aţi învins pe naiba!
Acum vreo juma de oră am ieşit iar să iau aspiratorul din porbagaj. Şi să mai merg vreo 200 de metri ca să eclozez un ou (sună foarte urât, dar aşa e, trebuie să mergi ca să eclozezi ouă).
În faţa uşii un grup ciucit peste telefoane ciocănind ca apucaţii în ecrane. Peste drum, alt grup, ascuns după nişte maşini parcate, izbind în ecran. Evident că se băteau pe Gymul meu. (deoarece e la mine în budă cred că pot să afirm liniştită că e al meu). Nenorociţii, mi l-au omorât pe RabidRemy.
Partea bună e că mă îndoiesc sincer că se va încumeta cineva să dea vreo spargere în apartamentele de la mine din clădire, sunt păzite non-stop.
Partea proastă e că în curând cred că va trebui să încep să dau coate ca să intru în casă.
Dar de unde titlul.
E sezonul limacşilor. E invazie. Potop de limacşi. Puhoi.
Fusăi ieri la alergat.
Bleah!
