marți, 14 februarie 2012

Faţa nevazuta a Lunii

Ati observat cum oamenii se impart mereu in doua categorii? (Sau in 10, pentru IT-isti). De exemplu cei care fac ceva si cei care nu fac ceva. Cei care impart oamenii in doua categorii si cei care prefera sa fie complecsi si ii impart in mai multe. Etc.

Pe zi ce trece constat ca o alta modalitate de a imparti oamenii e (tot in doua categorii): cei care cand au mult simt nevoia sa imparta, si cei care cand au mult simt nevoia sa aiba si mai mult. Chestiune valabila in esenta individului, chiar daca el nu a ajuns inca, sau nu va ajunge vreodata, sa aiba mult. Poti sa il mirosi imediat in ce categorie va intra daca castiga vreodata la loto.

Vorbeam zilele trecute cu un anestezist de la noi. La prima vedere pare om linistit, cu familie si acareturi si scaun la cap. Ei bine, omul asta in vacante se ducea (nu se mai duce ca acum e cam in varsta), asadar, se ducea voluntar in spitalele din lumea a treia. Repet, poate n-ati citit bine: in vacantele lui, proprii si personale. Mi-a povestit omul cum facea anestezie incarcand tot felul de cocktailuri fantasmagorice in cauciucuri de bicicleta/masina pe care le lipea cu un adaptor improvizat la masca. Tot respectul. Mi-a povestit multe, despre cum veneau oamenii sfartecati de alti oameni in Cape Town, sau impuscati pe nu mai stiu unde. Oricum, genul ala de discutie care iti frange un pic directia in care se scurge timpul vietii tale.

Dar sa revenim la mutoanele noastre. De unde titlul.

Va povesteam eu plina de entuziasm despre mancarurile pe care le cumperi si le pui la microunde si gata, ai mancat si pe ziua de azi? Eh, mi s-au parut geniale pana acum 3 saptamani cand mi-am luat cantar. Acum pot sa vorbesc despre asta, ca am revenit la o oarecare greutate decenta si 62 de cm in talie, dar...in fine, raul a trecut, m-am cantarit la timp.
Uneori am senzatia ca aici e suficient sa respiri ca sa te ingrasi. Dar devin plicticoasa cu obsesia mea despre sunci in Germania, nu? Sa revenim asadar la motivul pentru care sa stai aici.

Motivul numarul 4:

Amazon.de .
Nu te simti ultimul pacalici cand comanzi carti si-ti apare mesaj "ne pare rau, nu livram acum 120 de ani".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu